Mulţi abuzează de cuvīntul ECO caracterizīnd o construcţie.

Care ar trebui să fie elementele care dau o astfel de caracteristică unei construcţii?

1. Construcţia să fie realizată din materiale care prin producere şi punere īn operă  nu afectează mediul.
2. Execuţia construcţiei să se facă  īn timp scurt şi fără deşeuri nereciclabile.
3. Exploatarea economică, cantitatea de energie folosită īn perioada de exploatare pentru īncălzire şi pentru climatizare să fie cīt mai mică şi īn consecinţă emisiile de gaze de ardere să fie minime.

Construţia realizată cu cofraje īnglobate (pierdute), dale de placă şi  dale pentru acoperiş termoizolante din polistiren expandat ignifugat  ranforsate cu profile metalice este ecologică, economică şi eficientă!
Sistemul de elemente īnglobate pentru pereţi, plăci şi acoperiş din polistiren ignifugat expandat sīnt produse care au la bază petrolul dar cantitatea de petrol folosită pentru obţinerea acestora este infimă pe līncă cantitatea de "petrol echivalent" economisită pentru īncălzire, climatizare şi īntreţinere pe perioada de exploatare a construcţiei.


ECOLOGIE - De la definiţia "ştiinţă care se ocupă cu studiul interacţiunii dintre organisme şi mediul lor de viaţă" s-a ajuns la o extindere a termenului īncīt acum, prin ecologic īntelegem īn armonie cu mediul, cu natura, cu tot ceea ce ne īncojoară. Omul īl vedem direct implicat şi chiar responsabil de integrarea şi armonia sa īntr-un mediu natural sănătos. Mişcarea ecologica doreşte o planetă vie, sănătoasă īn care toate vietăţile incluzīnd omul trăiesc īn armonie şi echilibru īntre ele şi faţă de mediu.

CASA ECOLOGICĂ
Noţiunea de casă ecologică are īn vedere două aspecte:
- casa construită ecologic (materiale de construcţie, finisaje şi tehnologii ecologice,)
- casa ce funcţionează ecologic (sistem integrat ecologic īn mediul īnconjurător).

Casa funcţional-ecologică
Casa la care ne referim este o casa locuită, nu una goală, pustie. Prin prezenţa locatarilor, vom gīndi o casă ca un organism, ca un sistem deschis faţă de mediu. Cīnd spunem "deschis" ne referim la faptul că  ia din mediu materie şi energie sub diverse forme, o "arde", o consuma cumva şi o eliberează īn mediu sub formă de resturi, deşeuri de diverse tipuri. Mai exact, pe de o parte, primeşte aer, apă, lemn, gaze, energie electrică, alte forme de combustibili, alte materii necesare vieţii omului precum şi īntreţinerii casei iar, pe de altă parte, eliberează īn mediu ape reziduale, dioxid de carbon şi alte gaze, gunoaie de diverse conţinuturi, dar şi zgomot, mirosuri, radiaţii etc.
Marota respiraţie pereţilor
„Printr-un perete exterior executat corect, fără fisuri şi interstiţii, nu se produce un schimb īntre aerul ambiant şi cel exterior. Din acest punct de vedere nu se deosebesc pereţii executaţi din materiale de constructii convenţionale, cum ar fi ceramică sau lemn, de pereţii din beton şi oţel. Schimbul necesar de aer īn īncăperi trebuie realizat prin ventilaţia corectă naturală sau cu echipamente speciale de aerisire." (Dr.-Ing.-H. Künzel de la Fraunhofer Institut für Baupyhsik- Institutul Fraunhofer pentru fizica construcţiilor).
Nu este obligatoriu ca materialele de construcţie moderne  să fie toxice şi nesănătoase, polistirenul expandat face parte din clasă de materiale nepoluante şi netoxice.
"Originea naturală a unui material de construcţii nu garantează īncă neutralitatea din punct de vedere al sănătăţii, aşa cum nu trebuie să fie nocive masele plastice moderne“   (Hessisches Umweltministerium - Ministerul Mediului al landului Hessen), deci faptul că un material de construcţie este natural nu oferă nici-o garanţie cu privire la lipsa de toxicitate a acestuia.

Betonul este de asemenea un material ideal, non-toxic.

Polistirenul expandat se numără printre materialele de construcţie pure, care īndeplineşte cele mai īnalte standarde de sănătate fiind compatibil cu alimentele: chiar şi cele mai sensibile alimente, precum peştele proaspăt pot fi īmpachetate īn componente de polistiren expandat. Aşa cum bine ştiţi foarte multe produse din carne proaspătă le cumpărăm din magazine ambalate īn caserole din polistiren.
Īn afară de aceasta, materialul īndeplineşte cerinţele desănătate alimentară: nici cele mai mici cantităţi de substanţe care ar afecta gustul sau nocive nu au voie să se transmita la alimentele sensibile cum ar fi peştele proaspăt, untul sau torturi cu cremă.
CaseroleAmbalaj peste proaspat

Pentru a testa efectul polistirenului ignifugat s-a adaugat 5% polistiren pur pe o perioada de 2 ani īn mīncarea unor şoareci de testare de la  Institututul pentru alimente din Anglia . Rezultatul: polistirenul a fost eliminat nedigerat, iar animalele de testare au fost sănătoase.

Polistirenul a făcut faţă cu brio testelor biologice: materialul se utilizează pentru fabricarea stupilor, pentru incubatoare, camere frigorifice etc.

Plistirenul expandat nu afectează apa freatică. Este un material auxiliar autorizat pentru sol. Deşeurile din polistiren expandat se macină şi se amestecă cu pamīntul: plantele cresc mai bine, drenajele funcţionează mai eficient şi se produce mai repede compost.
Afinarea pamintului pentru flori


POLUANŢI "casnici"
Gaze
- monoxid de carbon, dioxid de azot, dioxid de carbon, dioxid de sulf, fum etc - produse de sursele de īncălzire cu flacară deschisă;
- ozon (toxic) - produs de diverse aparate electrice, televizoare, copiatoare, unelte de putere, mixere, uscătoare de păr;
- freonul - folosit la unele sistemele de răcire frigiderele, aparate de aer condiţionat etc.;
- formaldehida - este emanată de plăcile tip OSB, materialele de finisaj ce folosesc fosfoghips, de anumite spume izolatoare, de produsele pentru finisaj şi īntreţinere a lemnului (adezivi, cleiuri, sacīzuri); est interzisa īn SUA;
  • Vaporii şi soluţiile apoase de formaldehidă au un efect toxic cu acţiune iritantă asupra mucoasei ochilor, nasului şi tractului respirator superior, putīnd produce iritaţii cutanate.
  • Toxicitatea formaldehidei se manifestă la inhalare, la contactul direct cu pielea sau mucoase şi prin ingerare. Formaldehida are o acţiune narcotică asupra sistemului nervos central. Formaldehida, un gaz fără culoare, care se răspandeşte īn atmosfera foarte uşor, este, probabil, cea mai toxică. Īn concentraţie mare, formaldehida este dăunătoare sistemului respirator, sistemului nervos, sistemului imunitar şi ficatului, putīnd duce chiar la cancer şi deformaţii genetice. Cei care locuiesc īn īncăperi neventilate, unde există surse de formaldehidă suferă iritaţii ale ochilor, nasului, gītului, pielii, dureri de cap, tulburări de somn şi digestive. Tumorile cancerigene provocate de formaldehidă apar, de obicei, īn fosele nazale, cavitatea bucală, căile respiratorii, piele şi tubul digestiv. Riscul īmbolnăvirii creşte proporţional cu durata expunerii. Iar durata expunerii este, de obicei, mare, dacă ţinem cont de faptul că formaldehida se găseşte nu doar īn fumul de ţigară, ci şi īn mobila lacuită (īn special cea obţinută din semifabricate din lemn - OSB, pal, PFL, placaj, panel etc.), īn materialele utilizate la zugrăvit, īn plăcile din fibre de lemn sintetice, īn tapet, īn diferite tipuri de vopsele, lacuri, dezinfectanţi, spume poliuretanice, covoare sintetice, plastic etc
- pentaclorfenol, oxid tributil de cositor, alţi vapori - folosiţi la tratarea, finisajul şi īntreţinerea lemnului;
- radonul 222 - gaz radioactiv, cancerigen, prezent in mediu şi īn unele materiale de construcţie;
- tot felul de vapori toxici - emanaţi de mase plastice (poliuretan), detergenţi, dezinfectanţi, īnălbitori, spray-uri, insecticide, fungicide, etc.

Pentru a răspunde la īntrebarea unor posibile emisii de gaze, la Institutul de Igienă de la Universitatea din Heidelberg s-au efectuat măsurători īn īncaperi cu izolaţie interioară din polistiren.

  • Rezultatul: Dupa 6 luni nu s-au putut constata īn aerul de respirat nici un fel de substanţe străine, care ar fi putut fi emise de izolaţie.


Metale
- plumb, cadmiu, mercur, aluminiu, fier, magneziu, cupru -  utilizati īncă la ţevi (plumb), vopsele (plumb, cadmiu), vase (aluminiu,cupru) etc.

Microorganisme
- ciuperci, bacterii, mucegaiuri - se dezvoltă īn mochete, instalaţii de ventilaţie etc, īn anumite condiţii de umiditate şi temperatură.

Radiaţii
- de la aparatele electrice, cuptoare cu microunde (cu uşi neīnchise ermetic), telefoane, emiţătoare de tot felul.
- orice material de construcţie ecranează cīmpul electric natural īn acelaşi fel, indiferent dacă este un perete īn sistem cu elemente īnglobate pentru pereţi, plăci, şi acoperiş din polistiren ignifugat expandat, un perete din cărămizi sau BCA, un perete de sticlă sau chiar numai un perete din carton ondulat.

Altele
- puf, praf, păr;
- fibre minerale, azbest - de la materialele de construcţie.

 

      Polistirenul este un produs rezultat īn urma polimerizării unui monomer aromatic styrene, obţinut ca derivat al ţiţeiului, īn prezenţa unui catalizator peroxidic. Rezultatul final este o pulbere solidă, cu o granulaţie de 0,01-0,2mm, avānd componetele structurale impregnate cu aer.
     A fost obţinut pentru prima dată īn 1930, de firma BASF. Produsul prezintă urmatoarele caracteristici tehnice principale:

Densitatea G/cmc 1,04-1,06
Rezistenţa la tracţiune N/mmp 30-80
Rezistenţa la şoc N/mmp 0,10
Rezistenţa la īncovoiere N/mmp 50-100
Duritatea Rockwell   68-80
Alungire la rupere % 1-4
Coeficient de dilatare termică 10_5/C 6-8
Căldura specifică Cal/g°  C 0,32
Absorţia de apă % 0,5-1,0

      Datorită structurii sale, īn afara calităţilor tehnice prezentate, polistirenul este şi un foarte bun izolant fonic. Capacitatea fonoizolantă a polistirenului prezintă caracteristica din graficul alăturat.
      Polistirenul poate fi prelucrat prin expandare sau extrudare. Procesul tehnologic de expandare EPS include mai multe etape, dintre care cele mai importante sunt: preexpandarea si expandarea propriu-zisă.
      Preexpandarea: este etapa īn cursul căreia granulele din pvc, sub acţiunea unui agent de expandare şi īn condiţii de temperatură (cca. 100°C) īsi măresc volumul de cca. 50 de ori (pānă la 3-4 mm). Procesul determină densitatea şi omogenitatea produsului.
      Expandarea: este etapa procesului tehnologic desfasurată īn parametri controlaţi de temperatură şi depresiune (vacum), īn care perlele de polistiren preexandat sunt sudate una de alta. Această etapă marchează decisiv rezistenţa mecanică a produsului, gradul de coeziune al particulelor, distribuţia coerentă a densităţii şi capacitatea de difuzie
      Polistirenul expandat este obţinut dintr-un amestec de 5-10 % gaz de expandare (pentan sau bioxid de carbon) şi 90-95 % polistiren. Amestecul expandează īntr-o spumă mai mult sau mai puţin densă, sub acţiunea vaporilor de apă. Structura impregnată īn proporţie de 98% cu aer, īi coferă produsului calităţi de excepţie privind greutatea şi capacitatea izolantă. Īntr-un cm. cub de polistiren expandat, se estimează că există cca. (30-100)x10³ granule structurale. Greutatea uzuală a polistirenului expandat este īntre 5-30 Kg/mc.
      La temperatura de 850 ŗC polistirenul se descompune īn principalele sale elemente structurale:

Nr. Componente Formula UM Timp scurs de la īnceputul experimentului
15 min 30 min 90 min
1. Oxigen O2 % 1,44 1,44 0,72
2. Bioxid de carbon CO2 % 1,02 0,98 1,28
3. Monoxid de carbon CO ppm 364 192 180
4. Metan CH4 ppm 190 60 20
5. Acetilenă C2H2 ppm 34 33 10
6. Etilenă C2H4 ppm 25 20 110
7. Etan C2H6 ppm 10 57 70
8. Propilenă C3H6 ppm 35 35 10
9. Metanol CH3OH ppm 110 140 10
10. Acetonă C3H6O ppm 55 80 10

      Concentraţia admisă pentru aceste componente, fără a afecta existenta biologică este de:

Nr. Componente Formula UM Conţinut  la Conţinut admisibil
30 min 90 min uman animal
1. Oxigen O2 % 1,44 0,72 15 10
2. Bioxid de carbon CO2 % 0,98 1,28 5 10
3. Monoxid de carbon CO % 0,0364 0,0180 0,15 0,20
4. Metan CH4 ppm 60 20 25x104 50x104
5. Acetilenă C2H2 ppm 33 10   20x104
6. Etilenă C2H4 ppm 20 110 25x104 80x104
7. Etan C2H6 ppm 57 70   3,1x104
8. Propilenă C3H6 ppm 35 10 10x104 50x104
9. Metanol CH3OH ppm 140 10   3,9x104
10. Acetonă C3H6O ppm 80 10 930 31000

      Analizānd rezultatele testelor experimentale, privind limitele admise pentru sănătatea umană a substanţelor conţinute, putem concluziona următoarele:
      •monoxidul de carbon considerat cel mai periculos gaz, aflat īn structura polistirenului şi degajat īn cazul arderii, poate atinge o concentraţie maximă de cca. 0,0364% considerată departe de limitele pericolului. 
       O concentraţie de zece ori mai mare, de 0,4%, īn mai puţin de o oră poate deveni fatală. Respirarea unui aer cu o concentraţie de 0,15% monoxid de carbon, generează serioase disfuncţionalităţi sistemului biologic. Dacă această concentraţie atinge 1,3%, moartea survine după cca. 2-3 inhalări consecutive. Concentraţia admisibilă este considerată a fi de max. 0,15-0,2%.
      •concentraţia de bioxid  de carbon de max. 1,28%, nu pune īn pericol viaţa. O concentraţie de 1-3% provoacă perturbări respiratorii, la 5% respiraţia se face cu dificultate, iar la o concentraţie de 10% poate provoca moartea īn mai puţin de 5 minute.
      •scăderea concentraţiei de oxigen cu cca. 1,44 % este cu mult sub limitele admise. Normală la cca. 21%, acceptată ca admisibilă la 15%, deşi la acest nivel poate genera usoare contracţii epidermice, riscantă la 10% cānd poate provoaca o usoară grimase, devine periculoasă sub 6% şi poate duce la pierderi de cunostiinţă. Tabelul indică şi pentru celelalte gaze componente, limitele acceptabile. Se poate concluziona că, descompunerea prin topire a polistirenului expandat, nu prezintă simptomele unui produs periculos sănătăţii animale, īn primele 60 minute ale arderii.
      Principalele caracteristici tehnice ale polistirenului expandat sunt:

Caracteristici EPS 50-042
(FS-15)		 EPS 70-040
(FS-25)		 EPS 100-038
(FS-35)
Densitatea medie (kg/mc) 10,0-15,0 15,1-25,0 25,1-35,0
Rezistenţă la comprimare pentru o deformare liniară de 10% (MPa) 0,06 0,1 0,13
Rezistenţă la īndoire (MPa) 0,07 0,2 0,18
Termoconductibilitatea īn stare uscată (25 C) 0,042 0,040 0,038
Absorţia apei (timp de 24h)  (%) 2,0 1,9 1,8
Timp de ardere  (sec) 0 sec. (se stinge la scoaterea din foc)
Umiditatea maximă a plăcilor livrate (%) 10,0 10,0 10,0
Izolatie fonica polistiren
sursa: http://www.thermodec.ro/Polistirenul.html





Radioactivitatea

Fiecare material din piatră este de origine vulcanică şi conţine doze mici de radioactivitate.



Material de construcţie

Concentraţia medie īn Bq/kg (1)
Radiu226 Toriu232 Potasiu40
Elemente din ceramică: ţigle, clincher 67 63 630
Gresie calcaroasă, beton poros 19
 19 220
Pietre ponce 81 85 890
Nisip de construcţii, pietriş 15 15 260
Beton cu nisip şi pietriş 22 26 220
Polistiren expandat 0 0 0
Concentraţia maximă admisibilă 370 260 4810
(1) Becker/Mechel/Lamprecht, “Gesundes Wohnen - ein Kompendium”, (“Locuire sanatoasa- o necesitate)- Düsseldorf 1986



Construcţie verde
 cu sistemul de elemente de construcţie īnglobate pentru pereţi, plăci şi acoperiş  din polistiren ignifugat expandat
Eco Home Sistem

●    Emanaţii reduse. De-a lungul vieţii unei structuri īn sistem cu elemente īnglobate pentru pereţi, plăci, şi acoperiş din polistiren ignifugat expandat, va emite mult mai puţine tone de particule de carbon. Reducerea emisiei de carbon provine de la reducerea consumului de combustibili fosili pentru a genera căldură şi curent electric.

●    Reduce de-a lungul vieţii consumul combustibililor fosili - o casă astfel construită va consuma cu 40-85% mai puţină energie pentru īncălzire şi răcire decīt structurile convenţionale din lemn sau din cadre de beton cu cărămidă sau BCA, īn consecinţă va emite, proporţional, mai puţine gaze de ardere.

●    Structurile din beton sunt extrem de durabile, efectiv la o construcţie de 200 de ani īnvelişul va rămīne, din punct de vedere structural, sănătoasă şi intactă. Cīnd este comnparată cu o structură cu cadre, aceasta reduce viitorul impact asupra mediului a īnlocuirii sau a reabilitării majore a structurii aceasta nu va mai fi necesară.

●    CFC, HCFC sau alte materiale dăunătoare mediului nu sunt folosite īn fabricarea elementelor īnglobate pentru pereţi, plăci, şi acoperiş din polistiren ignifugat expandat.

●    Mai puţină energie este folosită pe şantier pentru a construi īnvelişul structurii comporativ cu realizarea unei construcţii cu cadre din beton, din lemn sau metal.

●    Fiecare element īnglobat pentru pereţi, plăci, şi acoperiş din polistiren ignifugat expandat are 100% din greutate materiale reciclabile.

●    Oţelul recuperat şi reciclat este folosit la fabricarea oţelului de armare, sau a barelor de armare, care sunt folosite īn interiorul pereţilor. Majoritatea aceastuia provine de la automobile reciclate.

●    Elementele de stopare a focului din polistirenul expandat ignifugat şi betonul reduc probabilitatea incendiului cu urmări dăunătoare mediului.

●    Betonul foloseşte īn compoziţia sa cea mai abundentă resursă de pe planetă: agregate de pietriş şi calcar (ciment Portland). Aceste produse nu sunt deficitare. Exploatarea minieră a acestor produse este o acţiune cu impact scăzut, fără impact negativ asupra emisiilor de gaze a casei verzi şi potenţiala īncălzire globală care este produsă prin extinderea suprafeţelor exploatărilor forestiere.

●    Componente reciclate sunt folosite īn amestecul betonului. Amestecul de beton pe care l-am specifiat īnlocuieşte 20-30% din cimentul Portland cu “cenuşă de termocentrală”. Cenuşa de termocentrală este un produs secundar al arderii cărbunelui pentru energie şi căldură este extrasă din gazele din ardere. Este un excelent liant īn ciment şi este folosită pentru īnlocuirea unei părţi a cimentului Portland. Conform EPA, “fiecare tonă de cenuşă de cărbune folosită īn beton pentru a īnlocui cimentul Portland reduce 0,83 tone din emisiile de gaz de seră.” Īn plus, nefolosită īn beton, milioane de tone de cenuşă de termocentrală ar ajunge īn gropile de gunoi, īnlăturarea lor fiind o povară costisitoare pentru mediul īnconjurător.

●    Risipa de pe şantierul de construcţie este redusă drastic. Betonul pentru pereţi este livrat şi folosit conform necesităţilor cu o foarte mică risipă. Cu un proiect eficient, īnsăşi risipa de cofraje poate fi redusă la mai puţin de 1-2%. Din cantitatea de materiale folosită pentru o construcţie convenţionalea īnvelişului unei case rezultă deşeuri mai mult de 15%. Din deşeurile care ajung la gropile de gunoi 65% provin din construcţii convenţionale din cărămidă sau lemn.

●    Datorită construcţiei extrem de etanşe a unei structuri īn sistem cu elemente īnglobate pentru pereţi, plăci, şi acoperiş din polistiren ignifugat expandat, un mediu mai curat poate fi asigurat mai eficace şi la un cost mai mic al energiei prin folosirea filtrelor eficiente corespunzătoare. Construcţia īn sistem elemente īnglobate pentru pereţi, plăci, şi acoperiş din polistiren ignifugat expandat asigură īnvelişul īnchis care este o componentă necesară a furnizării unei calităţi maxime a aerului īn interiorul spaţiului rezidenţial.


De reţinut:
●    Performanţa energiei optimizate a cofrajelor din polistiren expandat ignifugat;
●    Betonul şi elementele īnglobate pentru pereţi, plăci, şi acoperiş din polistiren ignifugat expandat conţin materiale reciclate;
●    Betonul crează şantiere autonome;
●    Betonul este produs local;
●    Betonul armat realizează structuri durabile.

Elementele īnglobate pentru pereţi, plăci, şi acoperiş din polistiren ignifugat expandat sīnt folosite īn principal pentru construirea pereţilor, podele, plăcilor şi a acoperişului. Sunt adesea comercializate ca fiind prietenoase cu mediul deoarece īn construirea lor nu este folosit CFC, īnlocuiesc lemnul, cărămida, BCA-ul, şi metalul şi nu sunt toxice.

Aceste sisteme deja mulate constau īn mod tipic din panouri din polistiren expandat ignifugat (EPS), fiecare cu un modul al grosimii de 4,5 cm, conectate şi armate prin distanţieri din oţel. Aceşti distanţieri ţin laolaltă panourile din polistiren expandat ignifugat  şi generează spaţiul īn care va fi turnat betonul. După ce betonul s-a īntărit, cofrajele rămīn solidare cu peretele de beton, generīnd atīt o izolaţie a peretelui cīt şi suprafeţe pe care se pot aplica finisajele exteriore şi interioare. Īn toate cazurile - - īnainte de turnarea betonului - - atīt armătura orizontală cīt şi cea orizontală este plasată īn cavitatea cofrajelor pentru a oferi rezistenţă structurii. Ca rezultat, aceasta oferă un tip de construcţie tip sandviş, cu o mare rezistenţă īn centru şi o izolaţiei termică şi fonică pe exterior. Datorită modului īn are sunt formate, pereţii astfel realizaţi sunt mai rezistenţi decīt pereţii clasici din beton.

Influenţa asupra mediului

Folosirea materialelor. Principalele materiale folosite sīnt betonul şi elementele īnglobate pentru pereţi, plăci, şi acoperiş din polistiren ignifugat expandat care īl īncadrează. Patru ingrediente intră īn fabricarea betonului: ciment (aproximativ 12% din amestecul betonului); agregate neprelucrate şi fine - - īn general pietriş şi nisip (aporximativ 82%); aditivi pentru a produce proprietăţile dorite ale betonului; şi apă (aporximativ 6%). Cimentul este elementul crucial pentru a lega celelalte elemente laolaltă. Toate aceste materiale sīnt considerate uşor disponibile şi netoxice.

Cimentul este produs prin combinarea sursei de calciu, cum ar fi calcarul, cu o sursă de siliciu cum ar fi nisipul sau argila, la temperaturi mari. Reacţia are loc īn cuptoare pentru ardere rotative la pīnă la 1500̊ C - - astfel este necesară o mare cantitate de energie. Din ce īn ce mai mult, cenuşa de termocentrală  - un produs deşeu generat īn timpul arderii  cărbunelui - - pīnă la 15-30% din total este folosită īn producerea cimentului. Cenuşa de termocentrală reduce cantitatea de energie necesară producerii cimentului.

Agregatele sub formă de bolovani, rocă şi nisipul sunt exploatate şi sunt abundente. Aditivii, numiţi amestecuri, pot include substanţe chimice cum ar fi sărurile anorganice, compuşi organici, fungicide, sau pesticide. Cantităţile acestora sunt deseori mai mici de 0,2% şi sunt considerate neglijabile.

Polistirenul este un produs petrolier - - o resursă neregenerabilă. Totuşi, studiile au arătat că polistirenul folosit ca izolator, poate economisi cu mult mai multen energie decīt energia folosită pentru fabricarea lui. Īn plus, polistirenul este unul din puţinele materiale plastice pentru obţinerea cărora nu se folosesc fluorocarburi clorurate (CFC). La fabricarea polistirenului risipa de lichide şi gaze este foarte mică īn volum şi sunt tratate pe loc. Orice risipă produsă de polistiren la fabrică este reprocesată.

Folosirea energiei şi resurselor. Elementele īnglobate pentru pereţi, plăci, şi acoperiş din polistiren ignifugat expandat din calcul au valori ale rezistenţei termice  mai mari decīt construcţile din cadre de lemn sau cărămidă.Cīt timp valorile rezistenţei termice pot fi mai potrivite pentru comparare, sunt laborios de determinat sub raport cantitativ deoarece trei factori sunt implicaţi: rezistenţa termică a materialelor din perete, rezistenţa termică a betonului, infiltraţia de aer prin ansamblul peretelui.

Laboratoarele tehnologiei īn construcţie din Skokie, Illinois au făcut un studiu inventar parţial al ciclului vieţii care a comparat energia folosită pe termen lung īn construcţiile cu cadru de lemn sau cărămidă comparativ cu construcţiile ICF īn cinci zone din Statele Unite. Au găsit că folosirea energiei cumulative a fost mult mai mare īn casele cu cadru de lemn şi cărămidă studiate decīt a fost īn casele construite cu ICF. CTL au declarat că un miez de beton ICF de 15 cm s-a comportat īn mod eficace ca un perete cu un transfer termic de 0,27 W/m2K cīnd au fost luate īn considerare efectele inerţiei termice ridicate şi infiltraţiile scăzute de aer.

Per tona de material, betonul necesită cantităţi extrem de mici de energie pentru a fi excavat, transportat, produs instalat - mult mai mică decīt polistirenul. Totuşi, deoarece mult mai multe tone de beton intră īn construcţia unei case decīt o fac alte materiale, energia totală ce intră īn alcătuirea betonului īntr-o casă este mai multă decīt de la oricare alte materiale. Totuşi, energia ce intră īn alcătuirea acestor materiale este o mică fracţiune din totalul energie consumate  de către ocupanţi īn casele locuite.

Deşeurile. Deoarece elementele structurii īn sistem elemente īnglobate pentru pereţi, plăci, şi acoperiş din polistiren ignifugat expandat pot fi construite īn manieră modulară, risipa tăierii şi materialele cumpărate īn exces sunt minimalizate. Polistirenul deşeu şi nu numai, este reciclat.




Document made with KompoZer Harta site-ului