• documente necesare executării proiectului de rezistenţă;
• tarife
• structură

Codul de Proiectare a construcţiilor cu pereţi structurali de beton armat aprobat prin ORDINUL 3/2006 din 6 ianuarie prevede:

Art.4.2.2 - Grosimea pereţilor va fi cel puţin 15 cm (sistemul de elemente înglobate termoizolante din polistiren expandat ignifugat asisigură această condiţie)

Art. 7.1.1 – Clasa minimă a betonului utilizat în pereţii structurali va fi BC15

Art. 9.4.2 Pereţii infrastructurii vor avea de regulă o grosime superioară grosimii adoptate în suprastructură. Pereţii de contur ai subsolului vor avea o grosime de cel puţin 250 mm., iar cei interiori cel puţin 200 mm.

Proiect de Rezistenţă (adaptare la teren ) 

•  studiu GEOTEHNIC;
• proiect de arhitectură;
• proiecte instalaţii;
• copie Carte de Identitate a proprietarului;

CAIET DE SARCINI STRUCTURĂ (REZISTENŢĂ)

Construcţia este situată în ..............................................

Regimul de înălţime: .............................................

Beneficiar: ...................................

ASIGURAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

GENERALITĂŢI

Sînt prezentate principalele condiţii de calitate pe care trebuie să le îndeplinească lucrările de construcţii precum şi verificările ce se efectuează pentru a constata îndeplinirea acestora.

Respectarea acestor condiţii se urmăreşte de către şefii formaţilor de lucru şi de personalul tehnic de îndrumare şi supraveghere al constructorului şi al beneficiarului.

Separat de aceasta, se efectuează verificări:

1. Pe parcursul executării, pentru toate categoriile de lucrări ce devin ascunse prin acoperire cu (sau înglobate) alte categorii de lucrări sau elemente de construcţii.

2. Certificarea calităţii lucrărilor se face în scopul confirmării corespondenţei acestora cu proiectul, în limitele indicatorilor de calitate şi a abaterilor admisibile prevazute în acestea.

3. Dispoziţiile de şantier emise de proiectant, cu avizul beneficiarului au acelaşi regim de aplicabilitate ca şi proiectul de execuţie din punct de vedere al respectării condiţiilor de calitate şi al verificărilor efectuate.

4. În toate cazurile în care vreun rezultat provenit dintr-o verificare sau încercare efectuată pe parcurs, referitoare la rezistenţa, stabilitatea sau funcţionalitatea lucrării nu se încadrează în abaterile admisibile, decizia asupra continuării lucrărilor nu poate fi luată decât pe baza acordului dat in scris de beneficiar cu acordul proiectantului.

5. Este cu desăvârşire interzis a se proceda la executarea de lucrări care să înglobeze sau să ascundă defecte ale structurilor de rezistenţă sau care să împiedice accesul şi repararea corectă sau consolidarea acestora.

Funcţie de momentul efectuării verificărilor acestea se referă la:

a) determinarea prin măsuratori a corespondenţei elementelor verificate cu prevederile proiectului din punct de vedere al poziţiilor, dimensiunilor şi modului de armare;

b) existenţa documentelor de atestare a calităţii materialelor;

c) efectuarea încercărilor de probă impuse de proiect şi de prescripţiile tehnice precum şi existenţa documentelor cu rezultatele acestora şi a proceselor verbale de lucrări;

d) examinarea existenţei şi conţinutului documentelor şi proceselor verbale menţionate mai sus a sintezelor şi concluziilor acestora.

Mai jos sunt extrase din prescripţiile tehnice pentru proiecte, execuţie şi recepţie, în vigoare la data elaborării proiectului.

Verificările şi principalele condiţii de calitate sunt cuprinse pe categorii de lucrări în ” Normativul pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente ” – indicativ C 56-85.

NOTĂ: Orice modificare ulterioară în cuprinsul prescripţiilor şi orice noi prescripţii, apărute valabile în momentul elaborării, se vor respecta în mod obligatoriu.

În continuare sunt prezentate – pe categorii de lucrări – conţinutul acestora şi anume:

- Cap. I – Terasamente;

- Cap. II – Fundaţii;

- Cap. Ill – Beton armat monolit;

- Cap. IV – Prevederi specifice elementelor prefabricate din beton armat;

- Cap. V – Prevederi specifice construcţiilor metalice;

- Cap. VI – Hidroizolaţii;

- Cap. VII – Zidării şi pereţi;

- Cap. VIII – Învelitori.

NOTĂ: În continuare se dau unele detalii referitoare la capitolele menţionate anterior care au aplicabilitate la structurile realizate cu elemente termoizolante.

CAP.I. – LUCRĂRI DE TERASAMENTE

Se vor executa conform normativ privind “Executarea lucrărilor de terasamente, pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale”  care constau în:

a. Lucrări pregătitoare – înlăturarea stratului vegetal, săparea mecanică în taluz;

b. Trasarea pe teren – fixarea poziţiei construcţiei pe amplasamentul proiectat şi marcarea fiecărei construcţii după planul de săpătură şi fundaţii din proiect;

c. Executarea săpăturilor şi sprijinirilor (după caz) săparea manuala în şanţuri a fundaţiilor; Săparea şi finisarea ultimului strat, aproximativ 20 cm, se va face imediat înainte de începerea execuţiei fundaţiilor;

d. Executarea umpluturilor şi compactarea acestora se face manual sau cu maiul mecanic – (de regulă cu pămîntul rezultat din săpătură) – sau cu pămînt sortat funcţie de indicaţiile din studiile geotehnice conform prevederilor normativelor;

e. Dacă executarea lucrărilor de săpătură, terasamente, se face pe timp friguros, se va respecta normativul în vigoare ;

f. Receptionarea lucrărilor de terasamente se face conform – “Instrucţiuni pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii aferente” ;

g. Măsuri de tehnica securităţii muncii la lucrările de săpături cu respectarea “Normelor republicane de protecţia muncii”,  şi a normelor de protecţie a muncii în activitatea de construcţii montaj;

h. Măsuri de pază contra incendiilor, privind interzicerea focului în săpăturile cu pereţii sprijiniţi, cît şi prin prevenirea şi stingerea incendiilor cu respectarea normelor în vigoare.

Executarea lucrărilor de terasamente la construcţii

Instructiunea are ca scop prezentarea operaţiunilor şi măsurilor necesare a se realiza la lucrările de terasamente.

La întocmirea instrucţiunii se face referire la normativul pentru executarea lucrărilor de terasamente la realizarea construcţiilor civile şi industriale. Pentru execuţia lucrărilor sunt necesare următoarele;

- asigurarea documentelor de execuţie;

- verificarea calităţii privind trasarea terenului de fundare;

- verificarea condiţiilor speciale, pămînturi sensibile la umezire, pămînturi contractile;

- instruirea personalului în executarea lucrărilor

- dotarea cu scule şi dispozitive necesare realizărrii lucrării;

- racorduri de energie, apă şi alte utilităţi

- trasarea lucrărilor pe teren;

Lucrările de terasamente constau în executarea: săpăturii, încărcărea în mijlocul de transport, transportul, împrăştierea, nivelarea şi compactarea pămîntului pentru realizarea fundaţiilor şi a instalaţiilor subterane din interiorul clădirilor civile şi industriale şi a zonei aferente din jurul lor, care pot influenţa condiţiile de rezistenţă, stabilitate şi exploatare ale acestor construcţii.

Lucrările de terasamente nu vor începe înaintea executării lucrărilor pregatitoare cum ar fi:

- defrişări, demolări, amenajare a terenului şi a platformei de lucru ce vor fi stabilite prin project;

- se vor examina reţelele subterane ale instalaţiilor de apă, de gaze, canalizare, electrice etc. din zona construcţiilor iar demolările respective vor fi stabilite prin proiect pentru evitarea eventualelor accidente sau incendii;

- materialele rezultate din demolări vor fi evacuate pentu a nu stînjeni lucrările de terasamente;

- în cazul cînd se întîlnesc obiecte sau construcţii de interes arheologic se vor anunţa organele competente;

- întereaga suprafaţă pe care se execută terasamentele va fi degajata de frunze, crengi, buruieni;

- grosimea stratului vegetal va fi stabilit de studiul geotehnic, şi excavarea se va face de regulă mecanizat;

- se vor executa şanţuri de gardă sau rigole pentru scurgerea apelor superficiale, pantele şi dimensiunile vor fi stabilite prin proiectul tehnic.

- în terenurile cu nisipuri argiloase, argile, şi pămînturi sensibile la umezire, în care apa ce se infiltrează local daunează stabilităţii terasamentelor, pereţii şanţurilor pot fi impermeabilizaţi sau consolidaţi conform proiectului.

Trasarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţii se va face conform proiectului tehnic.

La executarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţii după executarea săpăturii, care nu trebuie să depăşească profilul şi cotele din proiect, este necesar să se asigure sprijinirea pereţilor ţinîndu-se seama de adîncimea săpăturii, natura, omogenitatea, stratificaţia, coeziunea, umiditate, şi cînd nu este posibil efectuarea taluzurilor etc.

Prin proiectul tehnic vor fi stabilite toate sprijinirile şi masurile speciale (compactări amenajări etc.) ce trebuie să fie luate pentru asigurarea unor condiţii de comportare corespunzătoare în timp

În cazul cînd se vor executa mai multe construcţii apropiate, se va începe mai întîi cu fundaţia situată la adîncimea cea mai mare, astfel încît să nu influienţeze construcţiile sau instalaţiile executate anterior şi terenul de fundare al viitoarelor fundaţii, şi se vor lua măsuri speciale pentru asigurarea stabilităţii.

Schimbarea cotei de fundare se va face numai cu avizul proiectantului.

Turnarea betonului în fundaţii se va face după atingerea cotei din proiect sau a unui strat pentru care există avizul proiectantului.

Umpluturile se vor executa cu pămîntul rezultat din săpături sau cu zgură ori reziduri din exploatări miniere cu condiţia ca acestea să fie studiate înainte de punerea în opera.

Este interzis executarea umpluturilor din pămînturi cu umflături şi contracţii mari, maluri, argile moi, cu conţinut de materii organice, resturi de lemn, bulgări.

Trebuie respectată tehnolgia de compactare prevăzută prin proiectul tehnic.

La executarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţii se vor respecta “Normele republicane de protecţia muncii”, “Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii montaj” şi “Normele generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor“.

Responsabilitatea efectuarii înregistrărilor revine responsabilului tehnic cu execuţia şi şefului punctului de lucru. Înregistrarile sunt verificate de responsabilul CQ. Se notifică în scris şi alte responsabilităţi, dacă sunt necesare funcţie de complexitatea şi durata execuţiei.

Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilităţile sunt ale personalului tehnic de execuţie: şef de şantier, şef punct de lucru, responsabil de lucrare.

Înregistrări
Înregistrările cerute de legislatia în vigoare conform normelor – procese verbale de lucrări ascunse.

CAP.II – LUCRĂRI DE FUNDAŢII

Se vor executa conform normativul privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii şi Normativ privind proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pămînturi sensibile la umezire care constau din:

a. Alegerea tipului de fundaţie – izolate (tip pahar) din beton armat sub fiecare stîlp al construcfiei şi grinzi de fundaţie – respectiv fundaţii continue sub pereţii de zidărie – care s-au stabilit pe baza unei analize tehnico economice cu luarea în considerare a fiecarui tip de structură de rezistenţă şi a naturii terenului de fundare şi recomandărilor studiului geotehnic şi hidrologic făcut pe amplasament;

b. Executarea şi recepţionarea lucrărilor de fundaţii directe se face înaintea începerii execuţiei lucrărilor de fundaţii, trebuiesc terminate

lucrările pregătitoare şi anume:

- trasarea axelor fundaţiilor şi executarea săpăturilor;

- dezafectarea instalaţiilor existente pe amplasament;

- coborarea nivelului apelor freatice (după caz) pentru a permite executarea în uscat a fundaţiilor;

- verificarea axelor fundaţiilor şi a situaţiei găsite în teren în comparaţie cu cea prezentată în proiect;

- încheierea procesului verbal de recepţie a terenului de fundare în prezenţa specialistului geotehnician;

- în cazul în care caracteristicile terenului nu corespund cu cele prevăzute în studiul geotehnic şi în proiect, măsurile ce urmează a se lua se stabilesc împreună cu proiectantul şi se transmit prin dispoziţii de şantier;

c. Trasarea lucrărilor de fundaţii face parte din trasarea lucrărilor de detaliu şi anume: fixarea în plan a axelor fundaţiilor cu abatere admisă 10 mm;

- poziţionarea pe verticală a fundaţiilor faţă de cota de nivel se admite cu o abatere maximă de 10mm;

d. La executarea fundaţiilor trebuie avute în vedere următoarele:

- materialele folosite să corespundă cu prevederile din proiect;

e. Se vor respecta:

- măsurile de tehnică a securitaţii muncii;

- normele generale de protecţie împotriva incendiilor;

- se vor elabora instrucţiuni speciale de tehnica securitaţii muncii pentru diferitele operatiuni ce se efectuează la lucrările de fundaţii ce nu sunt prevăzute în normele în vigoare – folosind fişele tehnologice sau cartea tehnică a utilajului nou introdus.

2.1 Săpături pentru Fundaţii

La executarea săpăturilor pentru fundaţii trebuie să se aibă în vedere următoarele:

- menţinerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii de fundaţie sau în jurul fundaţiilor existente pe o distanţă suficientă, astfel încît să nu se pericliteze instalaţiile şi construcţiile învecinate;

- cînd turnarea betonului în fundaţie nu se face imediat după executarea săpăturii, în terenurile sensibile la acţiunea apei, săpătura va fi oprită la o cotă mai ridicată decît cota finală cu 20 – 30 cm pentru a impiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundaţiei.

În cazul cînd în aceeaşi incintă se execută mai multe construcţii apropiate, atacarea lucrărilor se va face astfel încît să se asigure executarea fundaţiilor începînd cu cele situate la adîncimea cea mai mare, iar săpăturile să nu influenţeze constructiile sau instalaţiile executate anterior şi să nu afecteze terenul de fundare al viitoarelor lucrări învecinate.

În cazul în care obiectele sunt relativ apropiate, iar amprizele de săpătură ale acestora se intersectează, planurile de săpătură ca şi săpăturile propriu-zise vor fi executate ca pentru un singur obiect.

Săpăturile ce se execută cu excavatoare nu trebuie să depăşească, în nici un caz, profilul proiectat al săpăturii.

Dimensiunile în plan, cotele şi gradul de planeitate sau prelucrare a suprafeţelor săpăturilor vor asigura condiţiile tehnologice, de securitate a muncii şi calitate a lucrărilor.

Dacă nu se specificş altfel în altă parte, nici un punct de pe suprafaţa lucrărilor terminate nu se va situa mai sus cu +0,05 m sau mai jos cu -0,05 m de suprafaţa proiectată. Între aceste limite de toleranţă suprafaţa va trebui să fie netedă şi regulată.

În cazul terenurilor nesensibile la acţiunea apei (pietrişuri, terenuri stîncoase etc.) lucrările de săpătură se pot executa de la început pînă la cota prevăzută în proiect.

În cazul terenurilor sensibile la acţiunea apei săpătura de fundare se va opri la un nivel superior cotei prevăzute în proiect, astfel.

- pentru nisipuri fine 0,20 … 0,30 m

- pentru pămînturi argiloase 0,15 … 0,25 m

- pentru pămînturi sensibile la umezire 0,40 … 0,50 m

Săparea şi finisarea acestui ultim strat se va face imediat înainte de începerea execuţiei fundaţiei.

Dacă pe fundul gropii la cota de fundare apar crăpături în teren, măsurile necesare în vederea fundţrii se vor stabili de către întocmitorul studiului geotehnic.

În cazul unei umeziri superficiale, datorită precipitaţiilor atmosferice neprevazute, fundul gropii de fundaţie trebuie lăsat să se zvînte înainte de începerea lucrărilor de executare a fundaţiei (betonare), iar dacă umezirea este putemică se va îndepărta stratul de noroi.

Schimbarea cotei fundului gropii de fundare, în timpul execuşiei se poate face numai cu acordui Proiectantului, avînd în vedere urmatoarele:

- ridicarea cotei fundului gropii, faţa de proiect, se face dacă se constată, în cursul executării săpăturilor pentru fundaţii, existenţa unui teren bun de fundare la o cotă superioară celei menţionate în proiect.

- coborarea cotei fundului gropii de fundare sub cea prevăzută în proiect se face dacă se constată o neconcordanţă a terenului cu studiul geotehnic întocmit pe amplasament.

Orice modificări de cote faţă de proiect se vor consemna în registrul de procese verbale de lucrări ascunse care va fi semnat de Antreprenor, Beneficiar şi de Geotehnician.

Turnarea betonului în fundaţii se va executa de regulă imediat după atingerea cotei de fundare din proiect sau a unui strat pentru care Proiectantul îsi dă acordul privitor la posibilitatea de fundare a construcţiei respective.

Pe parcursul executării lucrărilor Antreprenorul are obligaţia de a solicita prezenţa Proiectantului Geotehnician pe şantier la atingerea cotei de fundare.

Rezultatele studiilor geotehnice suplimentare efectuate pe durata execuţiei lucrarilor de către inginerul geotehnician, modificarile stabilite se vor ataşa la cartea construcţiei.

2.2 Săpături pentru Conducte şi Cabluri

Tranşeea pentru pozarea conductei se va executa astfel încît să permită instalarea în condiţii optime a conductelor, cu o adîncime suficientă pentru a evita deteriorarea conductei prin îngheţ. Adîncimea de îngheţ pentru fiecare caz în parte este indicată în proiect.

Pămîntul rezultat din săpătură se va depozita pe o singură parte a tranşeei la distanţa minimă de 50 cm de marginea acesteia. Terenul vegetal va fi depozitat separat de restul pămîntului excavat, fiind interzisă folosirea lui la umpluturi. Terenul vegetal se va folosi numai pentru acoperirea umpluturilor.

Materialul excavat din şanturi va fi manevrat cu grijă, avîndu-se în vedere depozitarea separată a asfaltului, pietrei sparte, betonului scos din construcţia drumurilor sau spart din şanţ în cursul excavării, de materialul granular al pămîntului natural.

CAP.III – LUCRĂRI DE BETOANE

Se vor executa conform reglementării "NORMATIV PENTRU PRODUCEREA BETONULUI ŞI EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII DIN BETON, BETON ARMAT ŞI BETON PRECOMPRIMAT. PARTEA 2: EXECUTAREA LUCRĂRILOR." – indicativ NE 012-2:2009. 

Normativul se referă la executarea elementelor sau structurilor din beton simplu sau beton armat pentru construcţii industriale, construcţii civile, social -culturale, agrozootehnice.

Respectarea normativului este obligatorie pentru unitătile sau organizaţiile care proiectează sau execută lucrări de construcţii din beton armat, precum şi pentru beneficiarii acestora.

Pregătirea turnării betonului

Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) să existe fişa tehnologică pentru betonarea obiectului în cauză, întocmită de constructor, care să cuprindă:

- precizarea obiectului fişei;

- lucrările pregătitoare ce se impun;

- utilajele necesare, rezervele acestora, materialele necesare;

- fazele, ordinea şi ritmul de execuţie;

- detalii tehnologice necesare asigurării calitaţii lucrării, organizarea tehnologica a punctului de lucru;

- măsuri tehnico-organizatorice suplimentare impuse în cazul unor condiţii climatice deosebite;

- modul de asigurare a supravegherii execuţiei;

- programul de control al calităţii lucrărilor pe faze;

- locul de dirijarea eventualelor transporturi de beton refuzate;

- măsuri PSI şi NTS.

Personalul însărcinat direct cu organizarea şi execuţia lucrării va instrui echipele de lucru cu prevederile fişei tehnologice înainte de începerea lucrului.

b) sînt recepţionate calitativ lucrările de săpături, cofraje şi armături, după cum urmează:

1. La terminarea execuţiei săpăturilor pentru fundaţii se va întocmi un proces verbal distinct, de constatare, în prezenţa proiectantului geotehnician, în urma căruia se poate da acceptul (sau nu) constructorului de turnare a betonului în fundaţii.

2. La terminarea lucrărilor de cofraje se va verifica:

alcătuirea elementelor de susţinere şi sprijinire;

încheierea corectă a elementelor cofrajelor şi asigurarea etanşeităţii acestora;

dimensiunile interioare ale cofrajelor în raport cu cele ale elementelor ce urmează a se betona;

poziţia cofrajelor în raport cu cea a elementelor corespunzătoare situate la nivele inferioare;

poziţia golurilor.

3. La terminarea montării armăturilor se va verifica:

- numărul, diametrul şi poziţia armăturilor în diferite secţiuni transversale ale elementelor structurii;

- distanţa dintre etrieri, diametrul acestora şi modul lor de fixare;

- lungimea porţiunilor de bare care depaşesc reazemele sau care urmează a fi înglobate în

- elemente ce se toarnă ulterior;

- poziţia înnădirilor şi lungimile de petrecere a barelor;

- calitatea sudurilor;

- numărul şi calitatea legăturilor dintre bare;

- dispozitivele de menţinere a poziţiei armăturilor în cursul betonării;

- modul de asigurarea a grosimii stratului de acoperire cu beton şi dimensiunile acestuia;

- poziţia, modul de fixare, dimensiunile pieselor înaglobate.

c) Suprafeţele de beton turnat şi întărit, care vor veni în contact cu betonul proaspăt sunt de pojghiţa de lapte de ciment, de betonul necompactat sau segregat asigurîndu-se rugozitatea necesară unei bune legături între cele două betoane bunt stabilite, după caz, şi pregătite măsurile ce vor fi adoptate pentru continuarea în cazul apariţiei unor situaţii accidentale (staţie de betoane, mijloace de transport de rezervă, sursa de energie, materiale pentru protejarea betonului, condiţiile de creare a unui post de lucru, etc.).

e) Nu se întrevede posibilitatea apariţiei unor condiţii atmosferice deosebite (ger ploi abundente, furtună).

f) În cazul fundaţiilor sunt prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din precipitaţii, încît acestea să nu se poată acumula în zonele ce urmează a se betona. În baza verificării îndeplinirii condiţiilor de mai sus se va consemna aprobarea betonării de către proiectant, reprezentantul beneficiarului şi Inspecţiei zonale pentru calitatea construcţiilor, în conformitate cu prevederile programului de control al calitaţii şi durabilităţii construcţiilor.

Aprobarea începerii betonării, trebuie să fie confimată pe baza unor noi verificări în cazurile în care:

- au intervenit evenimente de natură să modifice situaţia constatată la data stabilită.

- betonarea nu a început în intervalul de 10 zile de la data stabilită.

- înainte de turnarea betonului, trebuie verificată funcţionarea corectă a utilajelor pentru transport local şi pentru compactarea betonului.

Se interzice începerea betonării, înainte de efectuarea verificărilor şi măsurătorilor indicate mai sus.

Reguli de betonare

Betonarea unei construcţii va fi nemijlocit urmărită de seful puncrului de lucru care va fi permanent la locul de turnare şi va respecta cu stricteţe prevederile normativului specific. Betonul trebuie pus în operă în maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare

minute numai în cazul în care durata transportului este mai mică de o oră). La tumarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:

- cofrajele de lemn care vor veni în contact cu betonul proaspăt vor fi udate cu apă imediat înainte de turnarea betonului, iar apa rămasă în denivelări va fi inlăturată;

- din mijlocul de transport, descărcarea betonului se va face cu bene, pompe şi benzi transportoare, jgheaburi sau direct în lucrare;

- dacă betonul adus la locul de punere în operă nu se încadrează în limitele de lucrabilitate sau prezintă segregări va fi refuzat, fiind interzisă punerea lui în lucrare;

- înălţimea de cădere libera a betonului nu trebuie să fie mai mare de 1,50 m; betonul trebuie să fie răspîndit în lungul elementului, urmărindu-se realizarea unor straturi orinzontale de max. 50 cm înălţime şi turnarea noului strat înainte de începerea prizei betonului din stratul turnat anterior;

- se vor lua măsuri pentru evitarea deformării sau deplasarea armăturilor faţă de poziţia prevăzută, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă; dacă se produc asemenea defecte, ele vor fi corectate în timpul turnării;

- se va urmări cu atenţie înglobarea completă în beton a armăturilor, respectîndu-se grosimea stratului de acoperire în conformitate cu prevederile proiectului;

- nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturilor în timpul betonării şi nici aşezarea pe armături a vibratorului;

- în zonele cu armături dese, se va urmări cu toată atenţia umplerea completă a secţiunii prin lovirea laterală a betonului cu şipci sau cu vergele de oţel, concomitent cu vibrarea lui.

- în cazul în care aceste măsuri nu sunt suficiente, se vor crea posibilităţi de acces lateral a betonului prin spaţiul care să permită şi pătrunderea vibratorului;

- se va urmari comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi susţinerilor acestora, luîndu-se măsuri operative de remediere în cazul constatării unor deplasări sau cedări;

- circulaţia muncitorilor şi a utilajelor de transport în timpul betonării se va face pe podine astfei rezemate încît să nu modifice poziţia armăturii;

- este interzisă circulaţia directă pe armături sau pe zonele de beton proaspăt;

- betonarea se va face continuu pînă la rosturile de lucru prevăzute în proiect;

- durata admisă a întreruperilor de betonare pentru care nu este necesară luarea unor măsuri speciale, nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului;

- în cazul în care s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turnării betonului este admisă după pregătirea suprafeţelor rosturilor, conform punctelor enunţate mai sus;

- instalarea podinelor pentru circulaţia lucrătorilor şi a mijloacelor de transport pe planşeele betonate, precum şi depozitarea pe ele a unor schele, cofraje, armături, este permisă numai după 24-48 ore în funcţie de temperatura mediului şi tipul de ciment utilizat.

În cursul betonării elementelor de construcţie se va verifica dacă:

- datele înscrise în bonul de transport al betonului corespund comenzii şi nu s-a depaşit durata admisă de transport;

- lucrabilitatea betonului corespunde celui prevăzut;

- condiţiile de turnare şi compactare asigură evitarea oricăror defecte;

- se respectă frecvenţa de efectuare a încercărilor şi prelevările de probe;

- sunt corespunzătoare metodele, măsurile adoptate de susţinere a poziţiei armăturilor;

- dimensiunile şi forma cofrajelor;

- se aplică corespunzător măsurile de protecţie a suprafeţelor betonului proaspăt.

În condica de betonare se vor menţiona:

- bonurile corespunzătoare betonului pus în operă;

- locul în care a fost pus în opera;

- ora începerii şi terminării betonării;

- probe de beton prelevate;

- măsurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăt;

- evenimente neprevăzute (intemperii, întreruperea turnării betonului);

- temperatura mediului;

- personalul care a supravegheat betonarea.

În cazul în care conducătorul punctului de lucru răspunde direct şi de prepararea betonului, acesta este obligat să verifice şi calitatea cimentului, agregatelor conform prevederilor din normativ NE 012-99 precum şi de modul de amestecare şi transport al betonului. Constatările se scriu în – condica de betoane.

La betonarea diferitelor elemente sau parţi de construcţie, în afara regulilor generale menfionate mai sus, se vor mai respecta după caz, următoarele prevederi suplimentare:

Betonarea elementelor verticale

În cazul elementelor cu înălţime max. 3,0 m, iar vibrarea betonului nu este stanjenită de grosimea redusă a elementului, de desimea armăturilor, cofrarea se admite a se face pe toate feţele şi pe întreaga înalţime, iar betonarea pe la partea superioară a elementului.

Betonarea grinzilor şi plăcilor

Turnarea betonului în grinzi şi plăci va începe după 1-2 ore de la terminarea turnării stîlpilor sau a pereţilor pe care rezemă, dacă fişa tehnologica nu conţine alte precizări.

Grinzile şi plăcile se vor turna, de regulă, în acelaşi timp.

În cazul unor lungimi, respectiv suprafeţe mari, se admite crearea unor rosturi de lucru la 1/5 … 1/3 din deschideri.

Înainte de turnarea grinzilor, se va verifica poziţia distanţierilor (dispus la max. 2m distanţă

Compactarea betonului

Compactarea mecanică a betonului se va face prin vibrare.

Pentru Compactarea mecanică a betonului se va utiliza procedeul de vibrare internă.

Alegerea tipului de vibrator se va face funcţie de dimensiunile elementului şi de posibilitatea de introducere a capului vibratorului în armături.

Durata de vibrare optimă se situează între min. 5 sec. şi max. 30 sec. în funcţie de lucrabilitatea betonului şi de tipul de vibrator; se termină cînd sunt îndeplinite următoarele:

- betonul nu se mai tasează;

- suprafaţa betonului devine orizontala şi uşor lucioasă;

- încetează apariţia bulelor de aer la suprafaţa betonului.

Distanţa între două puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de max. 1,0 m reducîndu-se în funcţie de caracteristicile secţiunii şi desimea armăturilor.

Grosimea stratului de beton supus vibrării nu trebuie să depăşească 5 -15 cm în stratul compactat anterior.

Rosturi de lucru (de betonare)

În măsura în care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizandu-se execuţia astfel încît betonarea să se facă fără întreruperi pe nivelul respectiv sau între două rosturi de dilatare. La stabilirea poziţiei rostului de lucru, se vor respecta următoarele reguli:

- la stîlpi, se va prevedea rostul de lucru la baza elementului;

- la grinzi, dacă din motive justificate nu se poate evita întreruperea, aceasta se va face în zona de moment minim;

- în cazul în care grinzile se betonează separat, rostul de lucru se realizează cu 3 – 5 cm sub nivelul inferior al plăcii;

- la plăci, rostul de lucru va fi situat la 1/5-1/3 din deschiderea plăcii.

Rosturile de lucru vor fi realizate ţinîndu-se seama de următoarele reguli:

- suprafaţa rosturilor de lucru la stîlpi şi grinzi va fi perpendiculară pe axa acestora, iar la plăci, la pereţi, perpendicular pe suprafaţa lor ;

- suprafaţa rostului de lucru va fi bine curăţată îndepărtîndu-se betonul ce nu a fost bine compactat şi pojghiţa de lapte de ciment, realizîndu-se astfel o suprafaţă rugoasă, ce asigură o legătură mai bună cu betonul ce urmează a se turna;

- înainte de turnarea betonului proaspăt, suprafaţa rosturilor va fi spălată şi umezită cu apă.

Tratarea betonului după turnare

Pentru a asigura condiţii favorabile de intărire şi a se reduce deformaţiile din contracţie se va asigura menţinerea umiditaţii betonului numai 7 zile după turnare, protejînd suprafeţele libere prin:

- acoperirea cu materiale de protecţie;

- stropirea periodică cu apă;

- aplicarea de pelicule de protecţie.

Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip.

Această operaţie se va face îndată ce betonul a căpătat suficientă rezistenţă pentru ca materialul să nu adere la suprafaţa acoperită.

Materialele de protecţie vor fi menţinute permanent în stare umedă. Stropirea cu apă va începe după 2-12 ore de la turnarea betonului, în funcţie de tipul de ciment utilizat şi temperatura mediului, dar imediat după ce betonul este suficient de întărit pentru ca prin această operaţie să nu fie antrenate părţi de ciment.

Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore în aşa fel incît suprafaţa betonului să se menţină permanent umedă.

În cazul în care temperatura mediului este mai mica de 5°C nu se va proceda la stropirea cu apa, ci se vor aplica materiale şi pelicule de protecţie. Pe timp de ploaie, suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena.

Decofrare

Părţile laterale ale cofrajelor se vor îndepărta după ce betonul a atins o rezistenţă de min 2,5 N/mm2, astfel ca feţele şi muchiile elementelor să nu fie deteriorate.

Cofrajele feţelor inferioare la plăci şi grinzi se vor îndepărta numai atunci cînd rezistenţa betonului a atins 70% din marcă (se vor menţine totuşi popi de siguranţă care se vor îndepărta atunci cînd rezistenţa betonului a atins 95% din marcă).

Stabilirea rezistenţelor la care au ajuns elementele de construcţii în vederea decofrării se va face prin încercarea epruvetelor, confecţionate în acest scop şi păstrate în condiţii similare elementelor în cauză sau prin încercări consecutive.

În cursul operaţiei de decofrare se vor respecta următoarele:

- desfăşurarea operaţiei se va face în prezenţa conducătorului punctului de lucru;

- decofrarea se va face astfel încît să se evite preluarea bruscă a încărcărilor de către elemente care se decofrează, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajului sau susţinerilor.

Recepţia structurii de rezistenţă

Se va efectua întreaga construcţie sau pe parţi de construcţie, în funcţie de prevederile programului privind controlul de calitate pe şantier, stabilit de proiectant, împreună cu beneficiarul şi constructorul.

Suplimentar se pot verifica:

- certificatul de garanţie pentru calitatea produselor livrate;

- existenţa şi conţinutul proceselor verbale de recepţie calitativă privind cofrajul, armarea, recepţia calitativă, aspectul elementelor după decofrare, aprecierea calităţii betonului pus în operă, precum şi existenţa proceselor verbale pentru fazele determinate.

CAP. VIII – LUCRĂRI DE ÎNVELITORI

Se vor executa în conformitate cu detaliile prezentate în proiect, precum şi a normativelor specifice.

Înainte de începerea execuţiei învelitorii se vor verifica în mod riguros următoarele:

- prescriptive de proiectare avute în vedere privind respectarea pantelor învelitorilor;

- suportul învelitorii să corespundă normelor PSI şi normelor tehnice de realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului;

- din punct de vedere hidrotermic, structura de învelitoare ţine seama de prevederile standardelor şi a Normativului pentru proiectarea şi executarea izolaţiilor termice la clădiri;

- respectarea soluţiilor, materialelor, dimensiunilor, precum şi modului de prindere a elementelor suportului şi structurii propriu – zise;

- în timp de iarna, înainte de începerea execuţiei învelitorilor stratul suport şi materialele ce se pun în operă, vor fi bine curaţate de zăpadă şi gheaţă.

La proiectarea şi executarea învelitorilor se vor mai respecta:

- normele generale de protecţie contra incendiilor la proiectarea şi executarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii;

- normele de prevenire şi stingere a incendiilor;

- norme republicate de protecţie a muncii în activitatea de construcţii montaj;

- norme specifice de protecţie a muncii pentru şantierele de construcţii montaj.

Pe timp de polei, ceaţa deasă, vînt cu intensitate mare, ploaie torenţială cu ninsoare, indiferent de temperatura mediului, execuţia lucrărilor de învelitori se va întrerupe.

Legarea cu centuri de siguranţă a muncitorilor care lucrează pe acoperiş, la montarea elementelor de învelitoare sau nu ofera destulă securitate, se vor monta parapeţi. În jurul locului de lucru la acoperiş se vor instala îngrădiri şi table indicatoare “Atenţie! Se lucrează sus”.

În vederea asigurării funcţionalităţii şi durabilităţii învelitorii pentru prevenirea degradărilor premature, se impune ca beneficiarii de clădiri să respecte unele reguli generale de exploatare şi măsuri de întreţinere corespunzătoare:

- curăţirea şi menţinerea în bună stare de funcţionare a învelitorilor, gurilor de scurgere, conductelor de colectare şi evacuare a apelor meteorice.

Recepţia lucrărilor la învelitori se va face la completa terminare a execuţiei lor, inclusiv tinichigeria (jgheaburi, burlane, pazii).

Anexa nr. I referitor la măsuri T.S.M.

1. Pentru perioada de execuţie

Pentru toată durata de execuţie, constructorul va respecta prevederile normelor de tehnica securitaţii muncii în vigoare, privind depozitarea, manipularea, transportul, montajul şi punere în operă a materialelor. Aceste instrucţiuni nefiind limitative, executantul şi beneficiarul în exploatare, vor lua măsuri suplimentare de protecţia muncii ori de cîte ori este necesar, fiind direct răspunzători de neluarea la timp a acestora.

Executantul va respecta măsurile stabilite de comun acord cu elaboratorul documentaţiei de organizare a şantierului.

În spaţiile aflate în exploatare, se va intra la lucru numai cu avizul şi sub supravegherea delegatului beneficiarului.

La întocmirea proiectului de execuţie pentru organizarea de şantier, se vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura desfăşurarea muncii fără pericol de accidentare sau îmbolnavire profesională.

Lucrările se vor desfăşura pe bază de grafic şi permis de lucru, cu includerea tuturor măsurilor de protecţia muncii, necesare fiecărei categorii de lucrări în parte.

La executarea lucrărilor, se vor respecta toate normativele şi instrucţiunile tehnice în vigoare.

2. Indicaţii pentru recepţie şi dare în funcţiune

Recepţionarea şi darea în funcţiune se va face numai dacă s-au realizat măsurile de protecţia muncii prevăzute în proiect şi dacă aceste măsuri corespund condiţiilor de lucru şi celor prevăzute în actele normative de protecţia muncii în vogoare la data aplicării lor.

LISTA PRINCIPALELOR ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZĂ EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

Programul eurocodurilor pentru structuri cuprinde standardele următoare, alcătuite fiecare, în general, din mai multe părţi:

EN 1990 Eurocod: Bazele proiectării structurilor

SR EN 1990:2004 Eurocod: Bazele proiectării structurilor Standardul stabileşte principii şi cerinţe pentru securitate, aptitudinea în exploatare şi durabilitatea structurilor, descrie bazele proiectării şi verificării acestora şi oferă orientări pentru aspectele contingente privind fiabilitatea structurală. Se utilizează împreună cu EN 1991 până la EN 1999 pentru proiectarea structurală a clădirilor şi a lucrărilor de construcţii [...]

EN 1991 Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor

R EN 1991-1-1:2004 Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încercări utile pentru clădiri Standardul defineste actiuni si furnizeaza indicatii pentru proiectarea cladirilor si lucrarilor de constructii ingineresti, cât si aspecte geotehnice pentru urmatoarele subiecte: – greutati specifice ale materialelor de constructie si ale materialelor depozitate; – greutati proprii ale [...]

EN 1992 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton

SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri Acest standard stabileste principiile de baza ale proiectarii structurilor de beton simplu, armat sau precomprimat, constituit din agregate de masa volumica normala sau din agregate usoare, precum si reguli specifice pentru cladiri.

EN 1993 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel

SR EN 1993-1-1:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri Eurocodul 3 se aplica cladirilor si lucrarilor de constructii civile din otel. El contine principii si conditii privind securitatea si exploatarea structurilor precum si reguli de calcul si verificare care sunt precizate în EN 1990 – Bazele calculului structurilor.

EN 1994 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oţel şi beton

SR EN 1994-1-1:2004 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oţel şi beton. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri Acest standard stabileste baza generala pentru proiectarea structurilor compozite împreuna cu regulile specifice pentru cladiri.

EN 1995 Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn

SR EN 1995-1-1:2004 Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1-1: Generalităţi. Reguli comune şi reguli pentru clădiri Acest standard indica reguli generale de proiectare pentru structuri de lemn, împreuna cu reguli specifice de proiectare în constructii.

EN 1996 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie

SR EN 1996-1-1:2006 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 1-1: Reguli generale pentru construcţii de zidărie armată şi nearmată Standardul stabileşte principiile de bază ale proiectării clădirilor şi construcţiilor inginereşti de zidărie, care se referă la zidăria nearmată şi la zidăria armată unde armăturile sunt adăugate pentru a se asigura ductilitatea, rezistenţa sau pentru a [...]

EN 1997 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică

SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale Acest standard stabileste principiile si cerintele de baza pentru aspectele geotehnice ale proiectarii cladirilor si lucrarilor de constructii ingineresti.

EN 1998 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur

SR EN 1998-1:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 1: Reguli generale, acţiuni seismice şi reguli pentru clădiri Standardul standardul se aplica la proiectarea cladirilor si lucrarilor de constructii ingineresti în zone seismice Anexă naţională Download SR EN 1998-1:2004

EN 1999 Eurocod 9: Proiectarea structurilor de aluminiu

SR EN 1999-1-1:2007 Eurocod 9: Proiectarea structurilor de aluminiu. Partea 1-1: Reguli generale Standardul se aplică la proiectarea clădirilor şi la lucrările de construcţii inginereşti şi structurale în aluminiu şi stabileşte regulile fundamentale pentru proiectarea structurilor din aliaje de aluminiu tratabile termic şi recomandări limitate pentru aliajele turnate. Download SR EN 1999-1-1:2007